În ospeţie la sfătosul bunic din Humuleşti

Clasa a 7-a

Tema lecţiei:   În ospeţie la sfătosul bunic din Humuleşti

Tipul lecţiei: de generalizare a cunoştinţelor; lecţie-concurs.

Strategia didactică:

·                                                                                                     Metode şi procedee: demonstraţie didactică, recitare expresivă, metoda interactivă – activitate în echipe mici.

·                                                                                                Mijloace didactice: portretul scriitorului, stand de carte, trei lădiţe în care se află un fus, o pupăză, o punguţă.

Obiective de referinţă:

• Generalizarea cunoştinţelor despre opera lui Ion Creangă;
• Întrebuinţarea vocabularului adecvat temei.

Obiective operaţionale:

O₁ – să cunoască unele date din biografia scriitorului;

O₂ – să îsceneze un fragment din opera lui Ion Creangă;

O₃ – să recite expresiv o poezie;

O₄ – să cunoască cât mai multe proverbe şi zicători;

O₅ – să respecte normele limbii literare;

O₆ – să manifeste interes faţă de tema abordată;

O₇ – să manifeste toleranţă faţă de opiniile colegilor.

SCENARIU DIDACTIC

I Organizarea clasei

II Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale

III Prezentarea echipelor.

Clasa se împarte în trei echipe.

Fiecare echipă îşi alege denumirea, deviza şi spune ce înseamnă pentru ei opera lui Ion Creangă.

IV Concursul dramatic

Fiecare echipă înscenează un fragment dintr-o operă de Ion Creangă.

V Lădiţa misterioasă

Fiecare echipă primeşte câte o lădiţă în care se află un obiect. După o desciere elevii trebuie să ghicească ce obiect e ascuns în lădiţă.

Pentru echipa I: 

În lădiţă e ascuns un obiect întrebuinţat de toţi humuleştenii, atât de bărbaţi, cât şi de femei. Când se duceau seara la şezătoare, de asemenea se foloseau de el. Fata moşneagului aducea câte un ciur plin.

Pentru echipa a doua:

În lădiţă este ascuns un lucru foarte preţios. Pentru el un personaj dintr-o poveste a avut de pătimit foarte mult: a băut apă, a stins focul, a înghiţit bani.

Pentru echipa a treia:

În lădiţă este ascunsă o fiinţă iubită foarte mult de gospodarii din Humuleşti şi neiubită de Nică. Era frumoasă, de diferite culori. Cu dânsa Nică a vrut să se facă negustor.

VI Concursul celui mai bun declamator.

Un elev din echipă trebuie să recite expresiv o poezie dedicată lui Ion Creangă.

VII Concursul proverbelor şi zicătorilor.

Pe rând, fiecare echipă numeşte câte un proverb sau o zicătoare. Va birui echipa care va numi mai multe proverbe şi zicători.

VIII Întrebări-fulger.

Pentru prima echipă:

• Cum se numea mama lui Ion Creangă?  (Smaranda)
• Cine era ceasornicul satului?   (pupăza)
• Cine a dorit mult ca Ion Creangă să înveţe carte?   (mama sa )
• Cum se numesc cuvintele care denumesc obiecte sau fiinţe?   (substantive)
• Numiţi antonimul cuvântului „harnic”.   (leneş)
• Numiţi diftongul din cuvântul „boală”.   (oa)
• Care comunicare se numeşte dialogată?  (când vorbesc două sau mai multe persoane)
• Cine este autorul versurilor: „Codrule, codruţule,

                                                   Ce mai faci, drăguţule?”    (M. Eminescu)

Cum este format cuvântul „floarea-soarelui”?   (prin compunere)

Numiţi sinonimul cuvăntului „iubire”.   (dragoste)

Pentru echipa a II-a

Cum îl porecleau fetele din Humuleşti pe Ion Creangă?   (Ion Torcălău)

Cum l-a pedepsit mama pe Nică când a fugit la scăldat?  (i-a luat hainele)

Găsiţi antonimul cuvântului „urcă”.    (coboară)

Numiţi sinonimul cuvântului tată.    (părinte)

Partea de vorbire care exprimă numărul.   (numeralul)

Care sunt părţile principale ale propoziţiei?   (subiectul şi predicatul)

Cine era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă?   (fata babei)

Cine este autorul versului: „Fiind băiet păduri cutreieram”?   (M. Eminescu)

Care carte este socotită „cartea cărţilor”?   (Biblia)

Pentru echipa a III-a

Cum se numeşte comunicarea cu un singur predicat?   (propoziţie)

Cum se numea tatăl lui Ion Creangă?  (Ştefan)

Ce era semănat pe lanul de lângă cireşul, de unde Nică a furat cireşe?  (cânepă)

Cine era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă?  (fata moşneagului)

Găsiţi antonimul cuvântului „obosit”.   (odihnit)

Numiţi sinonimul cuvântului „drum”.   (cărare, cale)

Care sunt diatezele verbului?  (activă, pasivă, reflexivă)

Cum se numesc cuvintele care arată însuşirea obiectelor?   (adjective)

Cine este autorul cuvintelor: „O, rămâi, rămâi la mine,

                                                    Te iubesc atât de mult”?   (M. Eminescu)

Cum se numeşte cartea în care sunt scrise toate cuvintele dintr-o limbă?   (dicţionar)

IX Generalizarea lecţiei

Se fac totalurile concursului, se numeşte echipa învingătoare.

Evaluarea cunoştinţelor elevilor.